Reforma amalgamării voluntare: De ce se tem locuitorii din Drochia, Dondușeni și Bălți de schimbările administrative?

Procesul de amalgamare voluntară a localităților, o etapă esențială în reforma administrației publice locale și un angajament pentru aderarea la Uniunea Europeană, se confruntă cu rezistență în mai multe localități din nordul Republicii Moldova. Deși autoritățile centrale urmăresc eficientizarea serviciilor publice și gestionarea mai bună a fondurilor europene, în teren, lipsa unei comunicări adecvate a generat temeri și confuzie în rândul cetățenilor.

Potrivit secretarului general al Guvernului, Alexei Buzu, aproximativ 800 de primării sunt vizate de acest proces. Totuși, realitatea din localități precum Drochia sau Rediul Mare (raionul Dondușeni) diferă de cifrele oficiale. La Drochia, Consiliul Orășenesc a votat inițierea amalgamării cu cinci sate vecine, însă primarul Nina Cereteu a descris inițiativa ca fiind un proiect „cu bucluc”. Oamenii din regiune sunt îngrijorați de impactul acestor schimbări, mulți neînțelegând beneficiile concrete ale reformei.

Situația a fost și mai tensionată în satul Rediul Mare din raionul Dondușeni. Acolo, locuitorii s-au adunat la primărie de teama că amalgamarea va duce la închiderea gimnaziului local. Dialogul cu reprezentanții statului a fost unul dificil. Eugeniu Mogorean, șeful Oficiului Teritorial Edineț al Cancelariei de Stat, a încercat să explice procesul, însă a fost întâmpinat cu replici tăioase de către săteni: „Dumneavoastră nu ne ascultați deloc, domnule. Eu dau să încep și voi… Mă astupați”, a declarat acesta în timpul schimbului de replici.

Guvernul recunoaște deficiențele în comunicare. Alexei Buzu a afirmat: „Este responsabilitatea Guvernului, pentru că noi am inițiat această reformă. Trebuie să ne asigurăm că comunicăm clar, că oferim soluții mai bune și nu vom crea costuri suplimentare pentru ceva”. În prezent, discuțiile se extind și către municipiul Bălți. Deputatul PAS, Vladimir Rusu, a menționat că nu vede impedimente legale pentru ca Bălțiul să se amalgameze cu satele limitrofe, deși există interpretări diferite privind nivelurile administrative.

Pe lângă frica de a pierde instituții locale, cetățenii se tem de costurile schimbării actelor de identitate în cazul unei viitoare reforme administrativ-teritoriale. Autoritățile dau asigurări că majoritatea modificărilor vor fi făcute centralizat, din oficiu, iar statul își va asuma costurile legate de documentație. Exemplele din Lituania și Ucraina, prezentate de jurnalistul Ernest Alesin, arată că, după reformă, serviciile pot deveni mai accesibile prin unități mobile, precum farmacii sau cabinete stomatologice care circulă prin sate.

Succesul amalgamării depinde în final de încrederea cetățenilor, care poate fi obținută doar printr-un dialog transparent. Fără o explicație clară despre cum vor fi cheltuiți banii publici și cum se vor îmbunătăți condițiile de trai, reforma riscă să rămână blocată în zvonuri și neîncredere.