Republica Moldova între reforme și amenințări hibride: parcursul european și securitatea națională

Republica Moldova își intensifică eforturile de reformare pentru a adera la Uniunea Europeană, în timp ce gestionează provocări complexe legate de securitate, sectorul energetic, regiunea transnistreană și atacurile hibride orchestrate de Federația Rusă. Conform comisarului european pentru extindere, Marta Kos, Moldova se află „în fruntea listei” țărilor candidate, demonstrând progrese semnificative în statul de drept și transformarea economică, contribuind totodată la securitatea întregului continent.

Președinta Maia Sandu a subliniat că dezinformarea și interferențele rusești au devenit o prezență constantă, forțând instituțiile statului să combată zilnic manipulările. În ciuda acestui mediu dificil, prioritatea strategică rămâne integrarea europeană, susținută de consolidarea rezilienței interne.

Independența energetică: de la dependență totală la diversificare

Până la începutul conflictului din Ucraina, Moldova era vulnerabilă din cauza dependenței istorice de gazul rusesc. Carolina Novac, secretar de stat la Ministerul Energiei, a precizat că situația s-a schimbat radical față de anul 2022: „Am trecut prin șocuri majore. Dacă comparați Moldova de astăzi cu cea din 2022, veți observa că, din punct de vedere energetic, este o țară complet diferită”.

Dacă în 2019 țara depindea exclusiv de Gazprom, astăzi gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău permite achiziția de gaze din peste 20 de surse europene. În sectorul electric, s-a reușit creșterea capacității de energie regenerabilă de 12 ori în ultimii cinci ani, cu obiectivul de a atinge o pondere de 31% până în 2030. Proiecte strategice precum linia electrică Vulcănești-Chișinău și conexiunile Suceava-Bălți sau Strășeni-Gutinaș sunt esențiale pentru a ocoli infrastructura din Transnistria și a crește reziliența rețelei naționale.

Securitatea și statutul de neutralitate

Arhitectura de securitate regională s-a modificat după invazia Rusiei în Ucraina, Moldova având o frontieră extinsă cu zona de conflict. Ghenadie Cojocaru, secretar de stat la Ministerul Apărării, a explicat că bugetul pentru apărare urmează să crească de la 0,6% la 1% din PIB până în 2030. Deși Constituția prevede neutralitatea, Cojocaru a menționat că „neutralitatea nu înseamnă izolare”, citând o decizie a Curții Constituționale din 2017. Singura entitate care încalcă acest principiu este Rusia, prin menținerea ilegală a trupelor în regiunea transnistreană.

Perspectiva soluționării conflictului transnistrean

Problema transnistreană este privită tot mai mult prin prismă economică. Aproximativ 90% dintre locuitorii regiunii dețin cetățenia moldovenească, iar peste 80% din exporturile din stânga Nistrului sunt orientate către piața UE. Adrian Ermurachi, manager de program la IPRE, consideră că „relațiile cu Transnistria se vor rezolva probabil pe termen mediu sau lung”, pe măsură ce regiunea devine tot mai dependentă de Chișinău și de standardele europene.

Războiul hibrid și influența externă

Moldova a devenit un laborator pentru tacticile hibride ale Rusiei. Sergiu Tofilat de la WatchDog susține că Moscova a investit peste 250 de milioane de euro pentru a influența procesele politice în 2024, sumă ce reprezintă 1,5% din PIB-ul țării. „50 de milioane de dolari au fost cheltuiți pentru dezinformare în timpul alegerilor prezidențiale și al referendumului UE din 2024”, a declarat acesta. Anchetele jurnalistice, precum cele ale Ziarului de Gardă, au scos la iveală rețelele finanțate de Ilan Șor, care folosesc metode neconvenționale, inclusiv criptomonede și transport de numerar, pentru a corupe alegătorii și a discredita parcursul european.

Discuția despre unirea cu România

Ideea reunificării cu România rămâne un subiect de dezbatere, fiind considerată de unii un „Plan B” în cazul eșecului integrării europene. Totuși, sondajele indică un sprijin de aproximativ 35-40%, iar președinta Maia Sandu a reiterat că o astfel de decizie aparține exclusiv cetățenilor. Obiectivul principal rămâne aderarea la UE ca stat suveran, un proiect susținut de Bruxelles și de majoritatea populației.